Cinci confederații sindicale reprezentative resping forma actuală a proiectului legii salarizării unitare. Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, avertizează că noua valoare de referință ar putea menține salariile din sectorul bugetar la același nivel în următorii cinci ani.
Potrivit sindicalistului, problema nu este doar nivelul veniturilor, ci și modul în care sunt împărțite resursele între familiile ocupaționale. El susține că proiectul nu corectează dezechilibrele existente și poate genera noi discriminări între angajații din sectorul public.
Poziția este susținută de următoarele organizații:
- CNS „Cartel Alfa”;
- CNSLR-Frăția;
- Confederația Sindicatelor Democratice din România;
- Confederația Națională Sindicală Meridian;
- Blocul Național Sindical.
Hossu afirmă că reducerea raportului dintre salariul minim și cel maxim, de la 1 la 12 în actuala lege la 1 la 8 în proiect, nu a fost însoțită de o reașezare corectă a coeficienților. În opinia sa, funcțiile de conducere și decidenții politici ar fi primit peste două dintre cele opt trepte disponibile, în detrimentul posturilor de execuție.
Sectoare lăsate în urmă
Printre domeniile despre care sindicaliștii spun că au fost tratate defavorabil se numără cultura, asistența socială și medicina veterinară. Hossu a dat exemplul unui muzeograf cu doctorat, aflat la finalul carierei, care ar urma să aibă un coeficient inferior celui acordat unui debutant din învățământ.
Liderul Cartel Alfa consideră că forma proiectului a fost construită fără o expertiză suficientă la Ministerul Muncii și ajustată pe ultima sută de metri, fără un dialog social consistent. El spune că sindicatele acceptă necesitatea unei reforme, dar cer ca aceasta să asigure echitate, predictibilitate și o evaluare comparabilă a responsabilităților din domenii diferite.
Discuțiile cu organizațiile sindicale au început în 2022-2023, însă au fost suspendate în timp ce guvernele au negociat cu Banca Mondială și Comisia Europeană. Hossu susține că reprezentanții europeni urmăresc anvelopa generală și sustenabilitatea cheltuielilor, nu ierarhia funcțiilor din sistemul românesc, iar excluderea partenerilor sociali din etapele importante a dus la actualele tensiuni.
Primele întâlniri pe noua variantă au avut loc în mai, timp de două-trei săptămâni, după care au fost întrerupte. Consultările au fost reluate în iulie, însă doar pentru sănătate și învățământ, familiile ocupaționale cu cei mai mulți angajați.
Critici privind tranziția
Proiectul prevede o diferență salarială temporară pentru angajații cărora aplicarea grilei noi le-ar diminua veniturile. Sindicatele consideră însă că acest mecanism nu oferă stabilitate, deoarece depinde de evoluția economiei și a PIB-ului, iar veniturile astfel protejate ar putea varia.
Hossu a comparat situația cu prevederile privind indexarea pensiilor, despre care spune că au fost suspendate printr-o decizie unilaterală a Guvernului. Din acest motiv, sindicaliștii se tem că proiectul va duce, în practică, la scăderea veniturilor pentru o parte importantă a bugetarilor.
Liderul sindical îl acuză pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Păslaru, că a prezentat dialogul social într-o manieră netransparentă. El susține că modificările succesive ale proiectului ar fi trebuit publicate pe măsură ce erau negociate, nu prezentate după câteva luni sub forma unei variante considerate deja finale.
O altă dispută vizează eliminarea sporurilor. În actuala Lege 153, grila de bază este completată prin sporuri în funcție de condițiile efective de muncă, însă noul proiect renunță la acest mecanism fără să introducă grile suficient de detaliate pentru fiecare tip de post.
În opinia sindicalistului, reforma ar fi trebuit să stabilească nu doar ierarhii în interiorul fiecărei familii ocupaționale, ci și echivalențe între domenii. Hossu a amintit că fosta Lege 284 plasa la niveluri comparabile un general de armată, un magistrat, un medic specialist și un profesor universitar, în funcție de pregătire, responsabilitate și atribuții.
Posibile proteste și greve
Termenul de 31 august, asociat reformelor asumate prin PNRR, pune presiune asupra calendarului. Hossu susține că obligațiile erau cunoscute încă din iunie 2025 și că, dacă negocierile ar fi început atunci, până la termenul-limită ar fi putut fi găsite soluții acceptate de toate părțile.
În cazul adoptării proiectului în forma actuală, sindicatele anunță conflicte de muncă deschise în mai multe sectoare. În sănătate, greva generală nu ar fi fost anulată, ci doar suspendată, urmând să fie reluată dacă noul proiect ajunge în Parlament, inclusiv prin inițiativă parlamentară.
Nemulțumiri sunt anunțate și în cultură, asistență socială și învățământ. Hossu spune că aceste domenii reunesc fiecare peste 100.000 de lucrători și că profesorii reclamă, la rândul lor, faptul că proiectul nu respectă angajamentele asumate anterior prin acte normative.