Economia României s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Consumul populației a devenit o piedică pentru creștere, în timp ce industria, piața muncii și competitivitatea companiilor au continuat să fie afectate.
Raportul „România, la jumătatea anului 2026”, realizat de Confederația Patronală Concordia, indică o combinație de presiuni interne și externe. Politica fiscal-bugetară restrictivă și incertitudinea politică s-au suprapus peste tensiunile din Orientul Mijlociu, care au scumpit combustibilii, gazele și fertilizanții.
În primul trimestru, consumul gospodăriilor a redus cu 0,8 puncte procentuale contribuția la PIB. Variația stocurilor a avut un efect negativ de 2,5 puncte procentuale, iar investițiile, exporturile nete și consumul administrației publice au compensat doar parțial aceste evoluții.
Construcțiile s-au numărat printre puținele domenii care au susținut activitatea economică. În schimb, comerțul, inclusiv sectorul HoReCa, IT&C și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții negative. Vânzările cu amănuntul au coborât în iunie cu 7,3% față de aceeași lună din 2025.
„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.
Inflația scade, dar presiunile rămân
Industria românească nu a urmat îmbunătățirea observată în zona euro. Concordia leagă această evoluție de prețurile ridicate la energie și de modificările fiscale frecvente.
Inflația a depășit temporar 10% în prima parte a anului, atingând un vârf de 10,9%. Carburanții s-au scumpit pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, iar în iulie rata anuală a inflației a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă.
Banca Națională a României estimează că inflația se va apropia de 6% până la sfârșitul anului. Totuși, eliminarea plafonării prețului gazelor naturale și a limitei aplicate adaosului comercial la alimente poate genera noi scumpiri.
Concordia susține eliminarea acestor intervenții și consideră că prețurile energiei ar trebui reduse prin creșterea producției interne la costuri competitive.
La sfârșitul lunii iulie, deficitul bugetar ajunsese la 2,34% din PIB, iar ținta pentru întregul an este de 6,2%. România are șanse să atingă acest obiectiv dacă nu apar noi creșteri neprevăzute ale cheltuielilor, însă dezechilibrul s-a acumulat după ce cheltuielile statului au avansat mult mai rapid decât veniturile.
Piața muncii pierde din viteză
Încetinirea economică se reflectă și în ocuparea forței de muncă. Numărul salariaților a continuat să scadă în primele șase luni, iar rata șomajului a ajuns la 6,8% în intervalul aprilie-iunie, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.
Salariul mediu net a crescut cu numai 3,5% în iunie față de aceeași lună din 2025. În ultimii trei ani, ritmul anual de majorare fusese cuprins între 10% și 20%.
În sectorul privat, salariile au avansat cu 5% în iunie 2026, față de 8,8% în iunie 2025. În sectorul public, dinamica anuală a fost negativă, de -1,8%.
Scăderea salariului real a redus puterea de cumpărare și a afectat direct vânzările din retail. O revenire a consumului depinde atât de evoluția veniturilor reale, cât și de refacerea încrederii populației.
Datele analizate pentru septembrie 2025 arată că aproximativ 58% dintre angajați aveau venituri nete sub 4.100 de lei. Doar 8% câștigau mai mult de 9.400 de lei net.
Energia afectează competitivitatea
Avantajul României în privința costului forței de muncă se reduce treptat, chiar dacă acesta rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană. În ultimul deceniu, salariile reale au crescut cu 33 de puncte procentuale peste avansul productivității, potrivit analizei.
Companiile se confruntă și cu facturi mai mari la energie. După eliminarea plafonării pentru persoanele juridice, prețul gazelor achitat de firmele românești este estimat să se apropie de nivelurile din Germania și Austria, ceea ce poate lovi în special industriile cu un consum ridicat de gaze.
Peste aceste dificultăți se suprapun deficitele gemene. Deficitul de cont curent este aproape de 8% din PIB și rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce deficitul bugetar, deși s-a redus, se menține la un nivel ridicat.
Estimările Băncii Mondiale citate în raport plasează România, la finalul lui 2026, mai aproape de economii precum Egipt, Columbia și Brazilia decât de partenerii europeni în privința celor două dezechilibre.
„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri. Costul energiei nu se rezolvă prin plafonare, ci prin producție internă la costuri competitive, iar deficitul de cont curent nu se corectează decât printr-o economie care exportă mai multe produse finite cu valoare adăugată mare”, a declarat Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.