Fondul Monetar Internațional estimează că economia globală va crește cu 3,1% în 2026, însă avertizează că această prognoză se sprijină într-o măsură importantă pe investițiile în infrastructura pentru inteligența artificială. O eventuală corecție severă pe piața AI, creșterea îndatorării și prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea afecta atât piețele financiare, cât și economia reală.
Prognoza pentru 2026 este ușor mai optimistă decât cea publicată în iulie, când FMI anticipa un avans de 3%. Pentru 2027, instituția estimează o creștere economică mondială de 3,4%, dar calculele depind de normalizarea transportului maritim și de redeschiderea Strâmtorii Ormuz până în martie, precum și de revenirea condițiilor de transport la nivelul anterior războiului până în octombrie 2027.
Riscurile războiului și ale petrolului
Raportul „World Economic Outlook”, prezentat la Bangkok în timpul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, arată că investițiile ridicate în AI au compensat până acum efectele scumpirii petrolului provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.
FMI estimează însă că, dacă războiul s-ar prelungi, iar petrolul ar rămâne peste 130 de dolari pe baril pe tot parcursul primului trimestru din 2027, ritmul de creștere economică de anul viitor ar fi cu 0,5 puncte procentuale mai mic.
Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, a descris situația printr-o metaforă sugestivă: „Avem acum o economie care stă într-un singur picior, piciorul inteligenței artificiale”. Ea a adăugat: „Ce se întâmplă dacă acesta se clatină? Ce se întâmplă dacă apar dezamăgiri, iar acestea duc la un mediu economic potențial mai dificil?”
Scenariul unei corecții pe piața AI
Într-un scenariu nefavorabil, o retragere bruscă a investițiilor în inteligența artificială ar putea declanșa o scădere puternică a prețurilor activelor. FMI estimează că efectele cumulate ar putea reduce PIB-ul mondial cu 1,1% până în 2028, în timp ce producția economică a Statelor Unite ar putea coborî cu 1,8%.
Instituția a avertizat, într-un raport separat privind stabilitatea financiară globală, că autoritățile nu ar trebui să trateze cu indiferență riscul diminuării investițiilor în AI și al scăderii evaluărilor bursiere.
Jason Wu, director adjunct al Diviziei de Analiză a Piețelor Globale din cadrul FMI, a explicat că apariția unor îndoieli privind capacitatea companiilor de a transforma AI în venituri ar putea avea efecte în lanț. „Dacă apar semne de întrebare cu privire la monetizarea inteligenței artificiale, investițiile în acțiuni își vor pierde din valoare, serviciul datoriei ar putea deveni dificil, iar veniturile anticipate pe viitor s-ar putea să nu se materializeze”, a declarat acesta la conferința de presă de la Bangkok.
Athanasios Vamvakidis, director adjunct al Departamentului pentru Piețe Monetare și de Capital al FMI, a avertizat că o corecție a pieței AI s-ar putea transmite către economia reală. Scăderea prețurilor altor active ar diminua efectul de avuție și cererea agregată, iar impactul s-ar putea extinde ulterior asupra comerțului mondial.
Reglementări și riscuri cibernetice
Printre preocupările discutate de FMI se află și amenințările de securitate cibernetică generate de utilizarea inteligenței artificiale. Riscurile apar în timp ce autoritățile de reglementare bancară își intensifică măsurile de supraveghere a tehnologiilor avansate.
Autoritățile americane solicită băncilor informații despre folosirea modelelor avansate de inteligență artificială, iar organismele europene de reglementare le cer instituțiilor financiare să-și consolideze planurile de redresare.
Chiar și în scenariul cel mai pesimist analizat de FMI, o scădere accentuată a producției economice nu ar aduce, cel mai probabil, creșterea mondială la niveluri asociate unei recesiuni globale, a declarat Petya Koeva Brooks, director adjunct al Departamentului de Cercetare al instituției.