Generația Z a avut un rol important în cel puțin 25 de proteste organizate în mai multe regiuni ale lumii. Revendicările au vizat educația, locuințele accesibile, combaterea schimbărilor climatice și apărarea democrației.
Politologul Erica Chenoweth, de la Harvard Kennedy School, spune că „Generația Z se ridică”. În opinia sa, mulți tineri nu mai acceptă să rămână spectatori atunci când instituțiile politice nu reușesc să răspundă așteptărilor lor.
Proteste care au schimbat guverne
Unele dintre cele mai vizibile mișcări au apărut în Asia și Africa, înainte ca valul de mobilizare să ajungă în Europa. În Bangladesh, protestele studențești din 2024 au pornit de la opoziția față de o lege privind cotele de angajare, dar s-au transformat într-o contestare amplă a guvernării premierului Sheikh Hasina.
După două luni de manifestații, Hasina a demisionat și a părăsit țara cu un elicopter. Experții Organizației Națiunilor Unite au estimat ulterior că până la 1.400 de persoane au fost ucise, majoritatea de forțele de securitate, iar alte mii au fost grav rănite.
În Serbia, studenții au denunțat controlul tot mai puternic al guvernului asupra presei și ocuparea instituțiilor de stat cu persoane loiale partidului. La sfârșitul lunii octombrie, mișcarea a trecut din stradă în zona politică, iar Aleksandar Vučić a fost înlăturat în urma alegerilor, după 14 ani de conducere a partidului său.
În Europa, tinerii au ieșit în stradă pentru cauze diferite. Elevii francezi au cerut condiții mai bune în școli, manifestanții din Spania au ridicat problema locuințelor inaccesibile, iar în Germania mii de persoane au solicitat măsuri împotriva costului ridicat al vieții și investiții în educație, sănătate și politici climatice.
Rețelele sociale organizează mobilizarea
Platformele online au schimbat modul în care sunt pregătite protestele. TikTok și X contribuie la răspândirea nemulțumirilor, în timp ce serverele Discord și grupurile de mesagerie permit coordonarea unor acțiuni descentralizate.
În Brazilia, mobilizarea online a contribuit la revenirea lui Luiz Inácio Lula da Silva și la câștigarea alegerilor prezidențiale de luna trecută. După ce Lula a fost învins în primul tur de senatorul de dreapta Flávio Bolsonaro, studenții Universității Federale Fluminense au organizat un marș de susținere, urmat de acțiuni similare în alte regiuni.
Deputatul André Janones, aliat al lui Lula, a creat ulterior pe WhatsApp canalul „Armata lui Lula”. Grupul a atras milioane de persoane care au distribuit materiale de sprijin pentru candidat, iar după victorie Lula le-a mulțumit tinerilor care „au ieșit în stradă pentru a apăra democrația”.
Răspunsul autorităților
În mai multe state, protestele conduse de tineri au fost întâmpinate prin intervenții violente ale forțelor de ordine. În India, manifestațiile împotriva guvernului condus de Narendra Modi au dus la mii de arestări, la folosirea gazelor lacrimogene și la confruntări între protestatari și poliție.
În Maroc, peste 2.000 de persoane au fost puse sub acuzare după mișcarea Gen Z-212 din 2025. Participanții au denunțat corupția, degradarea serviciilor publice și lipsa oportunităților.
Cercetările indică faptul că manifestațiile conduse de tineri sunt supuse unor niveluri mai ridicate de represiune, deși participanții nu recurg mai frecvent la violență decât cei implicați în alte mișcări.
Arancha González, decana Paris School of International Affairs, consideră că protestele au o cauză comună, chiar dacă revendicările diferă: „prăbușirea contractului social”. În Europa, a explicat ea, convingerea că economia poate produce bunăstare și egalitate socială și-a pierdut credibilitatea.
Erica Chenoweth estimează că valul de manifestații ar putea reprezenta începutul unei „transformări generaționale profunde în afacerile mondiale”, care să oprească regresul democratic. „Tinerii sunt tratați mult prea mult ca niște copii și nu sunt ascultați suficient”, a declarat Bilal Narjissi, un elev francez în vârstă de 17 ani.