AUR va încerca să depună o moțiune de cenzură dacă Guvernul își va angaja răspunderea pentru reforma administrativ-teritorială. Anunțul a fost făcut luni, la Parlament, de Petrișor Peiu, liderul senatorilor formațiunii.
Peiu consideră că o asemenea modificare trebuie dezbătută în procedură parlamentară obișnuită, nu adoptată prin asumarea răspunderii. În opinia sa, reforma nu are un caracter urgent, mai ales că aplicarea ei ar urma să înceapă, cel mai probabil, din septembrie 2028.
„AUR nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe orice fel de temă”, a spus liderul senatorilor partidului. El a adăugat că, dacă PSD sau Guvernul PSD va recurge la această procedură, AUR va încerca să inițieze moțiunea de cenzură.
Critici privind reorganizarea locală
Petrișor Peiu a respins și ideea ca reforma să se limiteze la localitățile cu populație redusă. El susține că reorganizarea ar trebui să acopere toate nivelurile administrației publice și să includă Bucureștiul, unde există Primăria Generală și șase primării de sector.
Liderul senatorilor AUR a comparat proiectul discutat, care ar viza aproximativ 479 de localități și circa 700.000 de locuitori, cu situația Capitalei. În evaluarea sa, cele șapte administrații bucureștene ar putea fi reunite într-una singură, înaintea unei intervenții asupra unui număr limitat de localități.
Peiu a mai afirmat că un singur partid, chiar și unul care are „20 și ceva la sută”, nu ar trebui să decidă singur asupra unei schimbări cu impact național. El a cerut un consens parlamentar, în condițiile fragmentării politice actuale.
Planul PSD pentru reformă
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a propus premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea guvernamentală.
Dragoș Benea, europarlamentar și persoana desemnată de PSD să coordoneze grupul de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a anunțat că discuțiile preliminare au dus la identificarea a șase criterii. Acestea vor sta la baza unei „matrice a sustenabilității” administrative.
Matricea ar urma să funcționeze printr-un algoritm de punctare, care să indice ce unități administrativ-teritoriale sunt viabile și care ar trebui reorganizate sau comasate. Benea a legat demersul și de viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în care fondurile de coeziune sunt estimate să scadă față de anii anteriori.
Datele prezentate de reprezentantul PSD arată că România are peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și aproximativ 1.100 de localități care nu depășesc 3.000 de locuitori. De asemenea, 55% dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, dar păstrează o administrație de nivel orășenesc, descrisă de Benea drept „bugetofagă”.