Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat că Alexandru Nazare ar putea ajunge premier doar după ce revine în partid și obține votul de încredere al liberalilor. Ciucu a comentat și posibilitatea unei fuziuni între PNL și USR, pe care o consideră inoportună în acest moment.
Invitat joi, 20 august, la B1TV, primarul Capitalei a precizat că Nazare nu mai este membru PNL, deși are legături importante cu formațiunea și a ocupat funcția de parlamentar. Numele fostului ministru de Finanțe este vehiculat pentru postul de premier în viitorul guvern.
„Ca Alexandru Nazare să ajungă premier are nevoie de un vot de încredere în interiorul partidului nostru”, a spus Ciucu. El a adăugat că Nazare trebuie să-și anunțe clar intenția și să nu repete situația lui Adrian Veștea, care ar fi purtat discuții separate cu președintele României fără să informeze conducerea PNL.
Ciucu a apreciat activitatea lui Nazare la Ministerul Finanțelor și a afirmat că intenționează să păstreze relația bună cu acesta. În același timp, liberalul a subliniat că fostul ministru trebuie să-și aleagă singur drumul politic, întrucât nu mai face parte oficial din PNL.
„Noi însă am făcut o nominalizare în persoana domnului Siegfried Mureșan și nu am schimbat-o”, a declarat Ciucu. Mureșan este susținut pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR, în timp ce PSD l-a propus pe liderul partidului, Sorin Grindeanu.
Ciucu respinge fuziunea cu USR
În privința unei eventuale fuziuni între PNL și USR, Ciprian Ciucu a spus că liberalii ar putea colabora cu formațiunea condusă de propriul său proiect politic, dar nu consideră potrivită absorbția acesteia în PNL.
„USR este un partid respectabil, are propriul lui drum. Pot fi foarte bine partenerii noștri la următoarele alegeri, împreună cu alții, dar ar fi o greșeală să se topească USR în PNL, în acest moment”, a afirmat prim-vicepreședintele liberal.
Ciucu a precizat că ar accepta mai ușor o alianță electorală, deoarece aceasta ar permite USR să-și păstreze conducerea, reprezentarea și propriile politici. El a calificat ideea fuziunii drept „o temă falsă, pusă de adversarii noștri pe tapet”.
Criza guvernamentală și negocierile
Declarațiile au fost făcute pe fondul crizei politice începute la 20 aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru guvernul condus de Ilie Bolojan. Trei zile mai târziu, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar pe 5 mai moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, după 11 luni de la învestirea Guvernului Bolojan.
Consultările de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier au început pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie. Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat atunci pe Eugen Tomac, care avea la dispoziție zece zile pentru a prezenta Parlamentului programul de guvernare și lista miniștrilor.
PNL și USR au anunțat că nu vor susține Guvernul Tomac, iar PSD se pregătea să adopte aceeași poziție. Ulterior, candidatura lui Tomac și cea a lui Adrian Veștea au fost abandonate, iar discuțiile s-au reluat pentru identificarea unei variante acceptate de partidele parlamentare.
Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a retras mandatul și l-a propus pe Adrian Veștea, la acel moment prim-vicepreședinte al PNL. Veștea nu ar fi informat conducerea partidului despre discuția purtată cu șeful statului, iar candidatura sa a fost respinsă de Parlament pe 22 iunie, cu 189 de voturi favorabile, față de cele 233 necesare.
O zi mai târziu, președintele a reluat consultările cu partidele. PSD l-a indicat pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Siegfried Mureșan, deși Ilie Bolojan declarase anterior că liberalii ar putea vota un guvern minoritar PSD.
Pe 26 iunie, Nicușor Dan a acuzat indirect PNL că a revenit asupra angajamentului de a sprijini un guvern minoritar PSD. Președintele a spus că formațiunea liberală și-a modificat poziția între discuțiile de marți și cele de joi, ceea ce a dus din nou la blocarea negocierilor pentru formarea unui guvern cu puteri depline.
În aceste condiții, Ilie Bolojan ar putea rămâne la conducerea Executivului până în toamnă, după începerea noii sesiuni parlamentare, programată pentru 1 septembrie. Președintele PNL conduce Guvernul din iunie 2025.