Sari la conținut
19 noiembrie 2026 Despre Contact
Ziar de Buzunar
Ziar de Buzunar
Meniu
Găsește

Economie6 min de citit

Dumitru Chisăliță: România ajunge importator net de carburanți rafinați

România devine importator net de carburanți rafinați în 2026, pe fondul pierderii capacității interne de rafinare și deficit petrolier de 2,524 miliarde euro.

Dumitru Chisăliță: România ajunge importator net de carburanți rafinați

Adaugă Ziar de Buzunar ca sursă preferată pe Google

România a trecut, în primul semestru din 2026, de la excedent la deficit în comerțul cu produse petroliere rafinate. Datele pentru țiței și produse petroliere indică o balanță negativă de 2,524 miliarde de euro, cu 741,2 milioane de euro peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

Deteriorarea echivalează cu o creștere anuală de 41,6% și cu o ieșire netă medie de aproximativ 14 milioane de euro pe zi. Analiza lui Dumitru Chisăliță arată că problema principală nu este doar dependența de țițeiul importat, ci pierderea capacității interne de rafinare.

Deficitul vine din produsele finite

Soldul negativ al țițeiului s-a redus cu 229,7 milioane de euro față de primele șase luni din 2025. În schimb, balanța produselor rafinate — benzină, motorină, kerosen și alte preparate petroliere — s-a deteriorat cu 970,9 milioane de euro.

România a trecut de la un excedent de 380,6 milioane de euro la un deficit de 590,3 milioane de euro pentru această categorie. Astfel, produsele rafinate au generat 131% din deteriorarea totală a balanței celor două categorii energetice, în timp ce îmbunătățirea soldului la țiței a compensat doar 31% din pierdere.

În perioada analizată, importurile de produse petroliere rafinate au valorat aproximativ 1,62 miliarde de euro, iar exporturile au ajuns la numai 1,03 miliarde de euro. Exporturile au acoperit, prin urmare, aproximativ 63,6% din importuri.

România nu importă doar materia primă necesară rafinăriilor, ci tot mai mult și produsul finit. În loc ca țițeiul să fie procesat local, iar valoarea adăugată să rămână în economie sub formă de salarii, taxe și exporturi, benzina și motorina sunt aduse din Turcia, Arabia Saudită sau alte state.

Rafinăriile, afectate simultan

Pe hârtie, România are o capacitate importantă de procesare: aproximativ 5 milioane de tone pe an la Petromidia, 4,5 milioane de tone la Petrobrazi și între 2,4 și 2,7 milioane de tone la Petrotel. Capacitatea nominală nu reflectă însă și volumul disponibil efectiv într-o anumită perioadă.

În 2025, Petromidia și Vega au procesat împreună aproximativ 6,3 milioane de tone de materii prime, dintre care circa 5,9 milioane de tone la Petromidia. Rafinăria de la Năvodari este alimentată în principal cu țiței provenit din Kazahstan.

În prima jumătate a anului 2026, trei situații au redus capacitatea de producție disponibilă:

  • Petrotel a rămas în afara circuitului economic după oprirea din octombrie 2025, în urma sancțiunilor aplicate companiei Lukoil. În aprilie 2026 a fost anunțată posibilitatea repornirii, după obținerea unei derogări. Indisponibilitatea rafinăriei a eliminat temporar o capacitate care putea acoperi aproximativ o cincime din necesarul pieței.
  • Petromidia și Vega au fost oprite timp de aproximativ 20 de zile, începând cu 24 februarie 2026, pentru lucrări de revizie. Oprirea planificată este necesară din punct de vedere tehnologic, dar a devenit o vulnerabilitate deoarece Petrotel era deja indisponibilă.
  • Lipsa unui plan industrial de continuitate a lăsat România să se bazeze în principal pe Petrobrazi și pe importuri în perioada în care mai multe capacități nu au funcționat simultan.

Rezervele obligatorii pot acoperi un șoc temporar, însă nu pot înlocui luni întregi de producție pierdută. Securitatea energetică presupune nu doar existența combustibilului în depozite, ci și posibilitatea de a transporta materia primă, de a produce carburanții necesari, de a-i distribui și de a avea alternative atunci când o instalație majoră este oprită.

În primul trimestru din 2026, producția internă de țiței a scăzut cu 8,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. În aceste condiții, reducerea capacității de rafinare a amplificat dependența de importurile de produse finite.

Importuri mai scumpe și risc geopolitic

Printre principalii furnizori ai României de produse petroliere rafinate se află Turcia și Arabia Saudită. Cele două state erau importante surse de aprovizionare și înainte de 2026, însă dependența lor a devenit mai costisitoare pe fondul prețurilor ridicate, al transportului scump și al riscurilor geopolitice.

Turcia cumpără țiței, îl procesează și exportă apoi către România produsul finit. Arabia Saudită extrage și rafinează petrolul, încasând marja industrială aferentă. România dispune de porturi petroliere, conducte, rafinării și personal calificat, dar finanțează procesarea realizată în alte state.

Tensiunile asociate Iranului și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz au majorat costurile de transport. Primele de asigurare de război pentru nave au crescut de la aproximativ 0,25% din valoarea unei nave înaintea conflictului până la circa 3% sau chiar mai mult în anumite perioade. Pentru un petrolier evaluat la 100 de milioane de dolari, diferența poate însemna milioane de dolari pentru o singură traversare.

Și ruta alternativă prin Marea Roșie a fost afectată de amenințările din zona Bab el-Mandeb. Costurile suplimentare s-au reflectat în prețul produselor aduse pe piața românească.

Totuși, evoluția nu poate fi explicată exclusiv prin scumpirea petrolului și a transportului. Dacă factorul principal ar fi fost doar prețul internațional, deficitul la țiței ar fi trebuit să se deterioreze într-un mod similar. Faptul că soldul acestei categorii s-a îmbunătățit, în timp ce produsele rafinate au trecut de la excedent la deficit, indică și creșterea importurilor, indisponibilitatea unor rafinării și schimbarea nefavorabilă a structurii comerciale.

Efecte pentru întreaga economie

Deficitul de 590,3 milioane de euro la produsele rafinate se transmite în costurile industriei, construcțiilor și transporturilor. Motorina influențează prețul mărfurilor transportate, al lucrărilor agricole și al proiectelor de infrastructură.

Prin importul de carburanți scumpi, România nu achită doar produsul de la pompă. Costurile se propagă în întreaga economie, afectând competitivitatea exporturilor și exercitând presiune asupra cursului de schimb.

Dacă ritmul înregistrat în primele șase luni s-ar repeta până la finalul anului — fără ca această evoluție să reprezinte o prognoză — deficitul cumulat pentru țiței și produse petroliere ar putea depăși 5 miliarde de euro.

Datele comerciale indică o coborâre pe lanțul valoric: România a redus deficitul la materia primă, dar și-a deteriorat cu aproape un miliard de euro poziția la produsul finit. Alte state păstrează marja de rafinare, locurile de muncă și veniturile fiscale, în timp ce România suportă costul importurilor.

Măsuri propuse pentru rafinare

Pentru reducerea vulnerabilității, sunt necesare măsuri care să urmărească funcționarea efectivă a sistemului, nu doar capacitatea înscrisă în documentele tehnice:

  • clarificarea definitivă a situației Petrotel, care nu poate rămâne suspendată între sancțiuni, derogări, administrare specială și negocieri;
  • stabilirea unei capacități minime de rafinare disponibile, tratată ca indicator de securitate națională;
  • coordonarea reviziilor astfel încât două rafinării importante să nu fie oprite simultan în perioade de risc;
  • crearea unor rezerve distincte de țiței și produse finite, inclusiv benzină, motorină și kerosen;
  • publicarea lunară a producției rafinăriilor, a gradului de utilizare, a importurilor și exporturilor fizice, a stocurilor și a nivelului de acoperire a consumului;
  • diversificarea rutelor și a furnizorilor, pentru evitarea concentrării dependenței pe câteva surse expuse acelorași riscuri geopolitice;
  • adoptarea unei politici industriale care să susțină investițiile în modernizare și menținerea capacităților strategice.

Totalul de 2,524 miliarde de euro reprezintă suma pozițiilor tarifare pentru țiței și produse petroliere, nu întreaga balanță energetică a României. Categoria CN 2710 include și alte uleiuri și preparate petroliere, nu doar benzină și motorină.

Recomandate pentru tine

Tot din Economie