Discuțiile de la Palatul Cotroceni pe tema legii salarizării au dus la o concluzie clară: ministerele Muncii, Sănătății și Educației trebuie să convină, în cursul săptămânii viitoare, asupra unei variante îmbunătățite a proiectului. Aceasta urmează să fie verificată de Ministerul Finanțelor din perspectiva anvelopei bugetare, înainte de a ajunge la masa deciziei politice.
Președintele Nicușor Dan i-a primit la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR — Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor — însoțiți de reprezentanții grupului de lucru pe acest proiect. Fostul ministru PSD Florin Manole, unul dintre coordonatorii variantei actuale, a transmis că există în continuare timp pentru o lege bună, cu condiția ca membrii guvernului să se înțeleagă tehnic.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că vor fi prezentate grile salariale noi pentru domeniul educației, avertizând că acestea ar putea constitui „o surpriză plăcută”. Premierul interimar Bolojan a explicat că proiectul este finalizat tehnic, dar că depunerea sa în Parlament a fost amânată tocmai din cauza lipsei unui acord politic care să îi asigure adoptarea.
Bolojan a subliniat că neadoptarea legii nu aduce nicio economie reală: indiferent de guvernul care va prelua mandatul în toamnă, salariile bugetarilor vor trebui indexate, ceea ce va genera o creștere a cheltuielilor similară cu cea prevăzută în lege, fără a corecta însă inechitățile existente. În plus, România ar pierde aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, pentru care legea reprezintă un jalon asumat.
Cele cinci confederații sindicale reprezentative — Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, CNS Meridian și Blocul Național Sindical — au cerut retragerea imediată a proiectului și s-au retras din consultări. Sindicatele condiționează acceptarea oricărei legi de garantarea că niciun bugetar nu va pierde venituri și propun elaborarea unui nou proiect în cel mult șase luni, după învestirea unui guvern cu puteri depline.
Sindicatele contestă și argumentul PNRR, susținând că economiile la cheltuielile de personal din prima jumătate a anului depășesc valoarea tranșei europene în discuție. Economiștii și autoritățile atrag însă atenția că economiile temporare nu pot înlocui fondurile nerambursabile și că reforma sistemului de salarizare publică, dominat de sporuri și excepții, rămâne o necesitate structurală pe termen lung.