România ar putea transforma avantajul oferit de exploatarea gazelor din Marea Neagră într-o povară pentru consumatori, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Specialistul susține că deciziile comerciale neclare și lipsa unei strategii pe termen lung pot duce la creșterea facturilor plătite de populație.
Prima producție din perimetrul Neptun Deep este estimată pentru prima jumătate a anului 2027. Tot atunci, Uniunea Europeană va elimina importurile de gaze rusești: livrările de GNL vor fi oprite de la 1 ianuarie, iar gazele transportate prin conducte vor fi interzise începând cu 30 septembrie 2027.
În opinia lui Chisăliță, România ar trebui să folosească această schimbare pentru a deveni un actor regional important. Strategia ar putea include gazele extrase din Marea Neagră, GNL american, dar și investiții în capacități de stocare și transport.
Costurile ajung la consumatori
Președintele AEI critică modelul prin care entități ale statului cumpără gaze scumpe din import, le combină în portofoliu cu producția internă și le comercializează pe piața românească sub argumentul securității energetice.
„Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate… avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Iar cumpărătorul cel mai comod rămâne românul. El nu participă la negocieri… și află rezultatul când deschide factura”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Specialistul consideră că gazele românești nu pot acoperi pierderile provenite din achiziții neinspirate. În opinia sa, folosirea securității energetice pentru a justifica decizii comerciale slabe reprezintă o problemă, mai ales atunci când costurile nu sunt explicate public și sunt transferate către populație.
Preempțiunea, asociată cu scumpirea gazului
Un alt punct contestat este Legea 171/2026, prin care statul a primit drept de preempțiune asupra gazelor din Marea Neagră. Măsura, prezentată drept o garanție pentru interesul național, ar fi amplificat incertitudinea din piață.
„O lege votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România!”, susține Chisăliță. El cere explicații privind destinația achizițiilor, prețul plătit și sursa banilor, avertizând că o intervenție menită să protejeze consumatorii poate ajunge să îi coste mai mult.
Analistul consideră că România ar fi putut negocia la Bruxelles folosirea gazelor din Marea Neagră ca avantaj pentru obținerea unor finanțări destinate infrastructurii, interconectărilor și dezvoltării industriale. În acest scenariu, resursa nu ar fi adus doar venituri din vânzare, ci ar fi susținut și producția, locurile de muncă și exporturile cu valoare adăugată.
Dumitru Chisăliță avertizează că un câștig bugetar imediat nu justifică pierderea unor oportunități pentru următorul deceniu. În concluzia sa, retragerea gazelor rusești deschide o piață, iar Neptun Deep oferă României resursa necesară, însă lipsa de competență și de ambiție poate transforma acest avantaj în afaceri dezavantajoase și facturi mai mari pentru români.