Deficitul bugetului general consolidat a fost de 59,42 miliarde de lei după primele opt luni din 2026, echivalentul a 2,89% din PIB. Ministerul Finanțelor anunță că suma este cu 26,94 miliarde de lei mai mică decât cea consemnată în aceeași perioadă din 2025, când deficitul reprezenta 4,51% din PIB.
În termeni nominali, dezechilibrul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%, iar ponderea sa în produsul intern brut a scăzut cu circa 1,62 puncte procentuale. Evoluția este pusă de instituție pe seama creșterii veniturilor într-un ritm mai rapid decât cel al cheltuielilor.
Veniturile au avansat mai rapid
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 468,10 miliarde de lei, în creștere cu 11,4%, respectiv aproape 48 de miliarde de lei, față de primele opt luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 21,9% la 22,8%, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 0,85 puncte procentuale.
- Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, cu 14,3% peste nivelul din perioada comparabilă a anului trecut.
- Încasările din TVA au totalizat 103,35 miliarde de lei, în creștere cu 20,80 miliarde de lei, sau 25,2%.
- Impozitul pe salarii și venit a adus 42,86 miliarde de lei, cu 8,1% mai mult.
- Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 9,1%, până la 29,55 miliarde de lei.
- Contribuțiile de asigurări au însumat 147,53 miliarde de lei, în urcare cu 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%.
- Impozitele și taxele pe proprietate au depășit 11,02 miliarde de lei, după o creștere de peste 30%.
- Sumele primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori, aferente plăților efectuate și prefinanțărilor, au ajuns la 43,38 miliarde de lei, cu 37,7% mai mult decât în primele opt luni din 2025.
În același interval, cheltuielile totale au crescut cu 4,2%, adică aproximativ 21,06 miliarde de lei, și au ajuns la 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea au scăzut de la 26,4% în primele opt luni din 2025 la 25,7% în perioada similară din 2026.
Presiunea dobânzilor asupra bugetului
Cheltuielile de personal s-au ridicat la 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei sub nivelul din anul precedent. Reducerea a fost asociată diminuării unor sporuri pentru anumite categorii de angajați bugetari și măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026.
Cheltuielile de personal au reprezentat 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. În schimb, achizițiile de bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, până la 67,83 miliarde de lei.
Costurile cu dobânzile au însumat 42,05 miliarde de lei, în creștere cu 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%. Acestea au ajuns să reprezinte aproximativ 2% din PIB, iar Ministerul Finanțelor avertizează că rămân o presiune importantă asupra bugetului.
Cheltuielile pentru asistență socială au fost de 166,87 miliarde de lei, cu 0,3% mai mici decât în primele opt luni ale anului trecut. Nivelul acestora a fost influențat de măsurile prevăzute în Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Tot la capitolul asistență socială au fost incluse plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la electricitate și gaze naturale. Pentru primele șapte luni din 2026, aceste plăți au însumat 236,64 milioane de lei.
Investiții susținute de fonduri europene
Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei. Suma include finanțări din perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, subvenții europene pentru agricultură, bani din Fondul pentru Modernizare și granturi din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, adică 67,3%, față de primele opt luni din 2025. Avansul a compensat diminuarea investițiilor finanțate din fonduri naționale.
Scăderea finanțărilor naționale a fost influențată de nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării.
Cheltuielile pentru investiții, care includ atât proiectele de capital, cât și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au crescut de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei. Avansul a fost de 25,1 miliarde de lei, iar 69,2% din total reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027.
Mesajul ministrului Finanțelor
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că execuția la opt luni indică efectele măsurilor de consolidare fiscală, în condițiile în care veniturile cresc mai repede decât cheltuielile, iar fondurile europene și PNRR susțin proiectele de dezvoltare.
„Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale”, a transmis ministrul.
După primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar era de 2,34% din PIB. Pentru întregul an, ținta stabilită este un deficit de 6,2% din PIB.